Agricultura
Comuna Gradistea are o suprafata de 6416 ha, din care 6199 ha in extravilan si 217 ha in intravilan.
Agricultura de subzistenta este o forma de realizare a agriculturii, dominata de terenuri cultivate pe suprafete mici.
Tinerii sunt rezervati la a-si dezvolta fermele de subzistenta, la una care le poate aduce venit, chiar daca au posibilitatea accesarii fondurilor europene. Ei invoca tot mai mult lipsa pietelor de desfacere, preturile foarte mici oferite de fabrici si procesatori, subventiile care vin cu intarziere, situatia economica precara din prezent, precum si birocratia care le ingreuneaza foarte mult drumul spre aceste fonduri europene.
O mica speranta mai vine din partea celor care fac agricultura dintr-o pasiune nebuna. Desi numarul lor este mic, visul lor pare destul de puternic pentru a trece peste aceste impedimente. Insa pentru o agricultura performanta care sa scape de stigmatul subzistenta ponderea agricultorilor care vor performanta trebuie sa creasca semnificativ.
Masuri precum comasarea terenurilor, restructurarea fermelor, organizarea pietelor comune, ar trebui sa se materializeze prin sprijinul reciproc dintre stat si fermieri.Pe raza comunei functioneaza mai multe asociatii agricole (Andrei Fanuta, Zarnescu Valerica, Tudor Nicu, Frincu Marin, Ursea Neculai, Gheorghe Frincu, Nicolae Maria) activitatile specifice zonei comunei Gradistea fiind cultivarea pamantului, cresterea animalelor si piscicultura.Printre activitatile economice care se desfasoara in comuna gradistea principale sunt achizitiile de cereale achizitiile de lapte si animale prin intermediul targului comunal in fiecare zi de sambata.
Unul din punctul cheie in realizarea acestui deziderat este informarea cat mai corecta a taranului roman asupra posibilitatilor de dezvoltare pe care le are si sustinerea acestuia prin oferirea de consultanta neconditionata. Statistic vorbind, el este informat, insa informatiile pe care le primeste ori sunt trunchiate, ori nu sunt adaptate capacitatii lui de intelegere. Mai trebuie sa luam in calcul ca aceste informatii, ajung de multe ori la agricultor prea tarziu sau nu ajung la acele persoane care trebuie. Cunosc cazuri de persoane care desi urmaresc mas-media de specialitate nu au reusit sa constientizeze ca informatiile primite l-ar putea fi de folos chiar propriei lor persoane. Acesta este semnalul ca acele campanii de informare mult trambitate nu si-au atins scopul in totalitate si prin urmare cei raspunzatori ar trebui sa actioneze mai mult in acest sens.